Si dacã-n picuri mari curg - vise triste lãcrimii,
Din ai tãi ochi adânci, plãpânzi ... plãpânzi şi vii:
Un gând, şi-apoi o vecinicã chitarã,
Ce cântã-n strun-acum, întâia oarã;
Un imn de viaţã, dragoste şi dor.
Tu sã nu uiţi o, dulce-al meu odor,
Cã-n fiecare clipã a lumii tale vii
Se-ascund sclipiri de soare ,ce-n licãri aurii
Alinã-ncet a gândului durere.
Iar eu te chem s-asculţi a mea pãrere…
Şi îngeri varsã lacrimi uneori,
Pentru durerea şi pãcatul astãi vreme
În care noi trãim mereu în desfãtãri,
Fãr’ca sã ştim de-a inimii tãcere...
Cãci lacrimi care cad în suflet se topesc,
Şi sap-adânc dureri, dar şi uimire.
Ş’aşa mereu...mereu prin tine amintesc
De viaţã şi a ta iubire.
14 iulie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu