Regina nopţii

Oh, regină de argint presurat cu praf de stele,

Lumi întregi priviri asmută spre amurgurile pale

Tot zâmbind etern în cale printre cerurile albe,

şi primind iubire caldă din zăpezile ger-dalbe.

De pe buze încărcate cu cristalele de rouă

Cuibărite în răcoarea dimineţii zilei nouă,

Sorb iubiri îndelungate sufletele-miresmate

în parfumul tău celestu răsfirat între vestale.

Iar în părul tău angelic licurici ‘pletesc o şoaptă

într-o vervă albăstruie cu cristale într-o pată

De amor, licùri vrăjite cu frânturi de nebunie

Le cunună-n franj de aur cu visările o mie.

Ochii tăi, izvor de patimi, stringi clipirile în noapte

Le transformă în visare şi în ruguri incantate…

De fantasme şi minune, sucind minţile bogate

şi sărace, ah licoare, verşi speranţelele deşarte.

Oh, regină de argint presurat cu praf de stele,

Fii a mea, iar eu doar ţie, o lumină între ele.

15 Iulie 2011

 

Din seria “Amintiri Predealice”