M-a certat ploaia

A început ieri cerul să plângă peste mine,

Cu lacrimi umezite, pribege în văzduh,

Iar vântul îmi răscoală şi sângele din vine,

Mă urmărea în şoapte şi aprigul meu duh...

şi m-a certat în rouă, în şiruri de cuvinte...

O lacrimă atins-a obrazul meu ferbinte,

Iar ‘cesta licăr umed pierdut-a între stele,

şi a lăsat în urmă durerile în minte...

Ce ti-am făcut eu, ploaie, cu visurile mele?  

A început ieri cerul să plângă peste mine.

8 Iuile 2011