Cobori din cer, înger plăpând,
şi luminează-mi calea,
Transformă-mi soarele în cânt,
şi-acoperă-mi suflarea.
Cuprinde-mă în príviri lungi,
şi în selene şoapte,
şi pe obraz încet, să culci,
Visări stinse în noapte.
Ascunde-mă în buze dulci,
şi-n picături de ploaie,
Spre zori în veci să mă conduci,
în clipa cea vioaie.
Iar praf de stele să m-arunci,
Peste tăcuta rouă,
Să dai întregii ploi porunci,
Să se supună nouă,
Iar noi să fim a ploii slugi.
şi îngeri varsă lacrimi uneori...
Doar lacrimi de iubire,
Ce se tot pierd în desfătări,
Dar caste-n amintire,
şi-oferă lumii-mbrăţişări...
Cobori din cer, înger plăpând,
şi luminează-mi calea,
Eu sunt aici, mă pierd în vânt,
şi dulce mi-e uitarea...
“Pentru îngerii care nu ne uită, însă pe care îi uităm de-atâtea ori”
25 Iunie 2011
Minunata :D
RăspundețiȘtergeresuperba:X>:D< multumesc Gabi:*
RăspundețiȘtergereImi place la nebunie:X
RăspundețiȘtergere