joi, 16 iunie 2011

Egocentrism lunar

Te uiţi pe cer, frumoasa mea?
Te uiţi si vezi selena ta cea palidă?
Priveşte dar şi spune-mi, cum e ea?
E-nnebunită, draga mea, cu ochiul dulce de felidă.

A-nnebunit şi luna de pe cer, lumina mea,
E roşie ca focul şi neagră ca nimicul,
E albă ca şi crinul şi arsă de cenuşă,
Se-ascunde după uşă, firidă e Pământul,
şi soarele eşti tu, fricoasă este luna,
Fricos aş fi şi eu, căci dragă, tu eşti una,
Tu eşti chiar luna.

A-nnebunit şi luna, iar tu vrei să fiu cuminte?





















16 Iunie 2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu